Metodologia cercetării

Metodologia cercetării este o disciplină ajutătoare din mai multe puncte de vedere. În primul rând are menirea să abiliteze studentul în a putea cerceta, organiza, analiza şi sintetiza materialul de studiu în scopul producerii lucrărilor ştiinţifice, inclusiv lucrări de seminar, lucrări de licenţă, articole de specialitate, precum şi teze de masterat sau doctorat. În cursul acestor ore parcurgem etapele cercetării, a găsirii temei, organizarea muncii de cercetare, inclusiv paşii care duc de la prelucrarea surselor primare şi secundare până la schiţarea primei structuri ale lucrării, pregătirea şi finalizarea bibliografiei, modalităţile de introducere/încheiere, problema citatelor şi parafrazelor, regulile referinţelor, bazele eticii publicaţiilor ştiinţifice, consultarea cu profesorul îndrumător, stiluri de argumentare etc.

Competențe

Competențe specifice

Însușirea, conştientizarea şi aprofundarea metodelor și bunelor practici de cercetare științifică.

Competențe generale

Studentul își dezvoltă atât capacitățile de cercetare, cât și atitudinea corectă vizavi de etica profesională – destul de neglijată în ultimul timp –privind performanța și proprietatea intelectuală.

Structura cursului

  1. Introducere generală: Ce este cercetarea ştiinţifică şi ce înseamnă publicarea de specialitate? Paşi şi reguli esenţiale.

    Bibliografie:

    • Eco, Umberto: Hogyan írjunk szakdolgozatot?, 15-23 (9)
    • Aczel Richard: Hogyan írjunk esszét?, 1-146 (146)
  2. Alegerea temei: lucrări monografice, istorice, teoretice; teme vechi sau moderne. Paşii căutării şi găsirii temei mari şi etapele restrângerii ariei de cercetare

    Bibliografie:

    • Eco, Umberto: Hogyan írjunk szakdolgozatot?, 24-33 (10)
  3. Timpul necesar pentru producerea unei lucrări de nivel ştiinţific. Importanţa cunoaşterii limbilor străine – prelucrarea surselor primare şi secundare

    Bibliografie:

    • Eco, Umberto: Hogyan írjunk szakdolgozatot?, 34-42 (9)
  4. Ce înseamnă calitatea ştiinţifică? Diferenţa dintre temele istorice-teoretice şi experienţele proprii. Schimbarea unei teme actuale într-una ştiinţifică. Relaţia profesională dintre student şi îndrumător

    Bibliografie:

    • Eco, Umberto: Hogyan írjunk szakdolgozatot?, 44-64 (21)
  5. Accesibilitatea surselor. Tipuri de surse (primare şi secundare). Modul de prelucrare a datelor şi regulile activităţii de cercetare în biblioteci şi arhive

    Bibliografie:

    • Eco, Umberto: Hogyan írjunk szakdolgozatot?, 65-75 (11)
  6. Compunerea bibliografiei. Sistemul de notiţe şi referinţe.

    Bibliografie:

    • Eco, Umberto: Hogyan írjunk szakdolgozatot?, 76-104 (29)
  7. Ritmul şi regulile selectării în bibliografie: ce citim şi ce nu? care sunt elementele necesare şi cele secundare din punctul de vedere al temei noastre?

    Bibliografie:

    • Eco, Umberto: Hogyan írjunk szakdolgozatot?, 105-132 (28)
  8. Cuprinsul ca ipoteză de muncă; notiţe, liste, tabele. Compunerea progresivă a listelor şi tabelelor de prescurtări, surse etc. Modestia ştiinţifică

    Bibliografie:

    • Eco, Umberto: Hogyan írjunk szakdolgozatot?, 133-172 (40)
  9. Reguli ale limbajului, expresiilor folosite, modul de exprimare. Obiectivitatea ştiinţifică şi subiectivitatea cercetătorului: viziunea critică asupra propriei noastre activităţi.

    Bibliografie:

    • Eco, Umberto: Hogyan írjunk szakdolgozatot?, 176-186 (11)
  10. Citatul, parafraza şi plagiatura. Regulile stricte ale modalităţilor de a se referi la munca sau cuvintele, ideile altcuiva. Etica profesională şi proprietatea spirituală

    Bibliografie:

    • Eco, Umberto: Hogyan írjunk szakdolgozatot?, 187-198 (12)
  11. Notele de subsol şi rostul lor. Reguli ale creării unui sistem de referinţe transparent. Sistemul de citate şi referinţe reciproce în cadrul lucrării.

    Bibliografie:

    • Eco, Umberto: Hogyan írjunk szakdolgozatot?, 199-211 (13)
  12. Indexarea şi cuvintele-cheie în lucrare. Evidenţierea anumitor noţiuni sau idei importante. Italicizare şi folosirea majusculelor.

    Bibliografie:

    • Eco, Umberto: Hogyan írjunk szakdolgozatot?, 212-226 (15)
  13. Folosirea diacriticelor, transcrierea numelor şi cuvintelor din alte limbi (de ex. hebraica, greaca etc.), prescurtări, accente etc.

    Bibliografie:

    • Eco, Umberto: Hogyan írjunk szakdolgozatot?, 227-240 (14)
  14. Bibliografia la sfârşitul lucrării. Anexele şi rostul lor. Cuprinsul. Sfaturi pentru editarea şi corectarea versiunii finale ale lucrării. Rostul „ochiului extern” – cererea de ajutor de la colegi pentru a verifica claritatea şi consecvenţa textului.

    Bibliografie:

    • Eco, Umberto: Hogyan írjunk szakdolgozatot?, 241-256 (16)

Distribuția fondului de timp

Număr de ore pe săptămână

  • 2 ore/săptămână (Curs: 1 | Seminar: 1 | Practică: 0)
  • 28 ore/semestru (Curs: 14 | Seminar: 14 | Practică: 0)

Studiu individual

  • Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe: 18 ore/semestru.
  • Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren: 5 ore/semestru.
  • Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii și eseuri: 5 ore/semestru.
  • Tutoriat: 2 ore/semestru.
  • Total ore de studiu individual: 30 ore/semestru.
  • Timpul total estimat: 58 ore/semestru.

Examinare

Studenţii trebuie să-şi demonstreze în continuu pregătirea pentru ore şi însuşirea materialului.

Bibliografie

Carte