Practical Theology
Al doilea semestru reprezintă semestrul dezvoltării autonomiei practice. Pornind de la fundamentele teoretice dobândite în primul semestru, studentul abordează acum acțiuni liturgice concrete, rolul slujirii liturgice, dimensiunea comunicativă a cultului și problematica reînnoirii acestuia. Accentul competențelor se deplasează în mod evident de la nivelul cunoașterii spre nivelul deprinderilor și al autonomiei.
Acest curs îl pregătește pe candidatul la preoție nu doar să cunoască, ci să înțeleagă și să modeleze în mod conștient rânduiala cultului reformat. La sfârșitul semestrului, fiecare student să aibă o concepție liturgică proprie, fundamentată teologic — pe care să fie capabil să o expună și să o apere atât oral, cât și în scris.
Unitatea de studiu **„Arta formării ucenicilor”** este concepută ca o continuare a cursului **„Instruirea ucenicilor”** și se leagă organic de cunoștințele teoretice și practice dobândite în primul semestru. Scopul disciplinei este de a aprofunda cunoștințele studenților privind dimensiunile pedagogice și pastorale ale educației în biserică și ale procesului de ucenicizare, cu o atenție deosebită acordată slujirii catehetice desfășurate în rândul tinerilor adulți, al persoanelor vârstnice și al familiilor.
Az előadás röviden összefoglalja azokat a - többnyire irracionális - elvárásokat és sztereotípiákat, amiket a környezet az egyházzal mint szervezettel szemben fogalmaz meg, valamint megfogalmazza, hogy mindezek miért és hogyan akadályozzák a két fél közötti hatékony kommunikációt.
Az előadás röviden összefoglalja azokat a - többnyire irracionális - elvárásokat és sztereotípiákat, amiket a környezet az egyházzal mint szervezettel szemben fogalmaz meg, valamint megfogalmazza, hogy mindezek miért és hogyan akadályozzák a két fél közötti hatékony kommunikációt.
Pastorația, datorită noilor accente în antropologia teologica și schimbărilor în domeniul psihoterapiei, acordă actualmente o mai mare atenție problemelor fundamentale ale existenței umane și caracterului relațional a vieții omenești. Aceste dimensiuni noi au intensificat preocuparea pastorației pentru unele concepte filozofice a epocii moderne.
A lelkigondozás, egyrészt a teológiai antropológiában, másrészt a pszichoterápiában bekövetkezett változások, hangsúlyeltolódások következtében egyre nagyobb figyelmet szentel a létkérdésnek és az emberi lét alapvetően kapcsolati jellegének. Ezek az új dimenziók megerősítették a lelkigondozás érdeklődését egyes modern kori filozófiai nézetek iránt. E kutatás során elsősorban azt keressük, hogy hogyan segítik a lelkigondozást az ún. dialogikus gondolkodás, főleg Martin Buber párbeszéddel kapcsolatos filozófiai nézetei.