În calitate de membru al Comisiei pe Programe de Studii, Szabolcs Kató a efectuat un sondaj pentru a evalua proveniența familială și religioasă a studenților și pentru a identifica obiceiurile lor de studiu. Din cei 130 de studenți de teologie reformată contactați, 91 au participat la sondaj. Rezultatele sondajului realizat cu o rată de participare de 70% pot fi considerate relevante.

Proveniență

În ceea ce privește proveniența studenților, s-a constatat că aproape ¾ dintre studenți, mai exact 72,4%, provin din mediul rural. 81,4% provin dintr-o localitate în care proporția populației de etnie maghiară depășește 40%, iar 69,3% provin dintr-o localitate în care proporția de reformaților este de peste 40%. Cu alte cuvinte, majoritatea studenților provin dintr-o comunitate preponderent maghiară și reformată. Evaluând aceste date din perspectiva universității, o proporție semnificativă a studenților nu provine din comunitățile urbane.

În ceea ce privește educația părinților, este surprinzător faptul că o mică proporție de studenți provin dintr-un mediu intelectual, 20% în ceea ce privește tatăl și 35,2% în ceea ce privește mama studentului. Pentru tați, este interesant de remarcat că majoritatea studenților cu o pregătire intelectuală, 14% din total, provin dintr-o familie de preoți. Acest procent este mult mai mic în cazul mamelor, 3,2% (ponderea preoților de sex feminin este, așa cum bine cunoscut, mai mică). Un studiu realizat de Előd Ősz pe o temă similară, în care el a examinat dintr-o perspectivă istorică problema educației părinților studenților de teologie (vezi Reformatus Szemle 111 (2019), 436-448), el arată că în perioada 1895-1948, 45% dintre studenți preoveneau dintr-un mediu cu păriți intelectuali, iar 17% din proporția totală erau copii ai unei familii de clerici. Majoritatea părinților studenților care studiază în prezent erau angajați în industrie, agricultură și comerț. Dacă excludem familiile de clerici, 6-7% dintre studenți provin dintr-un mediu având tatăl cu o pregătire intelectuală neclericală (pentru mame, proporția este de aproximativ 30%).

Viața congregațională și evlavia individuală

.
La întrebarea "Ce v-a determinat să alegeți studiile de teologie?", 46,2% dintre respondenți au răspuns că pastorul/preotul ca predicator, 22% au spus că preotul în calitate de consilier spiritual a dat impulsul, iar 15,4% au spus că influența se îndatorează preotului ca lider organizator al comunității.

Dintre ocaziile bisericești, 59,3% au indicat închinarea de duminică ca fiind momentul preferat, în timp ce 27,5% au indicat orele de studiul biblic și 13,2% au indicat activitățile organizate de biserică pentru copii.

Aproximativ 67% folosesc imnuri și cântece bisericești dedicate tinerilor în devoțiunile lor individuale, în timp ce 46% folosesc imnuri din cartea de imnuri bisericești regulare. Pe baza întrebărilor care au explorat obiceiurile privind citirea Bibliei, s-a evidențiat faptul că doar 37,4% dintre studenți citesc în mod direct Biblia, în timp ce 62,6% citesc textul biblic pe baza cărților devoționale și a publicațiilor devoționale zilnice.

Obiceiuri de învățare

În ceea ce privește obiceiurile de învățare, se pot evidenția următoarele date. Conform declarațiilor proprii, 63,8% dintre studenți petrec între 2 și 6 ore în fața unui ecran (dispozitiv digital). 59% dintre respondenți citesc literatură de ficțiune săptămânal.

81,3% dintre studenți învață doar înainte de examene sau nu mai mult de 1-2 ori pe săptămână. 41% pot stăpâni doar anumite tipuri de materiale de studiu. 30% dintre studenți consideră că este dificil să învețe textele fixe și doar jumătate dintre ei spun că pot stăpâni cea mai mare parte a materialului. 84,6% dintre respondenți preferă să studieze din suporturi de curs și din propriile notițe, mai degrabă decât dintr-o bibliografie.

Aceste informații relevă faptul că o treime dintre studenți au dificultăți de învățare într-o oarecare măsură. 90% dintre studenți vorbesc o altă limbă străină alături de română, iar 27% din totalul studenților au declarat că vorbesc două limbi străine.

Concluzii

Sondajul arată că imaginea bisericii se schimbă în societate și, implicit, în rândul studenților care vin din acest context. Predicarea cuvântului și identitatea preotului ca predicator sunt încă dominante, dar mai mult de o treime dintre studenți consideră că sesiunile în grupuri mici și însoțirea individuală sunt importante în slujirea bisericii. În ceea ce privește învățarea, studenții își petrec o parte semnificativă a timpului lor în compania unui anumit dispozitiv digital. Sondajul oferă indicații clare cu privire la direcția în care trebuie să se îndrepte educația și la necesitatea de a utiliza oportunitățile oferite de tehnologie.