Care este contextul povestirii nașterii consemnate în Evanghelia după Luca? De ce este important pentru Luca să menționeze domnia împăratului Augustus și să descrie vestea bună adusă de îngeri? Există vreo legătură formală între „evanghelie” și „vestea bună” folosită în cultul împăratului? În ce măsură traducerile urmează sau sunt capabile să urmeze forma și conținutul cântării corului îngeresc consemnate în Lc 2,14?
Adorjáni Zoltán
Doctrina inspirației lui Philon din Alexandria și a lui Josephus Flavius este un subiect fascinant, deoarece activitatea creatoare a acestor două personalități coincide cu apariția și răspândirea creștinismului. Amândoi au crescut pe baza tradițiilor evreiești. Philon a trăit în diaspora alexandrină, în timp ce Josephus, născut în Ierusalim, s-a dedicat pietății fariseice. Prin urmare, întrebarea este care sunt termenii și elementele comune și diferite ale concepțiilor lor despre inspirație și ce context explică particularitățile concepțiilor lor.
The hermeneutics of István Tőkés. Following the First World War, the theological stance of the Transylvanian Reformed Church underwent a significant shift. Faculty members at the Reformed Theological Faculty of Cluj-Napoca embraced a “confessional, biblical, constructive” approach, realigning with core Reformed principles, and subsequently, in 1925, they began to follow Karl Barth’s New Reformed theology. István Tőkés, a New Testament professor at the Protestant Theological Institute in Cluj from 1973 to 1983, was mentored by these teachers.
A Studia Doctorum 2024-es kötete a 65. éves Kállay Dezsőt köszönti.
Rezumând atitudinea terapeuților față de bunăstare, putem constata că această comunitate a ridicat la un nivel atât de înalt valorile spirituale, încât a ignorat absolut tot ce aparține vieții zilnice obișnuite. Ei s-au străduit la înmulțirea bo-găției înțelepciunii (par. 16–17, 20) și a valorilor spirituale. În rândul acestei co-munități meditațiile asupra Sfintelor Scripturi, a cărților sfinte proprii, precum și asupra înțelepciunii dumnezeiești (par. 1, 28–30, 67) sunt absolut primordiale, din care rezultă retragerea din lume și disprețuirea totală a bogăției pământești.
Rezumând atitudinea terapeuților față de bunăstare, putem constata că această comunitate a ridicat la un nivel atât de înalt valorile spirituale, încât a ignorat absolut tot ce aparține vieții zilnice obișnuite. Ei s-au străduit la înmulțirea bo-găției înțelepciunii (par. 16–17, 20) și a valorilor spirituale. În rândul acestei co-munități meditațiile asupra Sfintelor Scripturi, a cărților sfinte proprii, precum și asupra înțelepciunii dumnezeiești (par. 1, 28–30, 67) sunt absolut primordiale, din care rezultă retragerea din lume și disprețuirea totală a bogăției pământești.
A Studia 13. kötete három tanulmányt tartalmaz, kettőt az újszövetségi, egyet a rendszeres teológiai tárgykörből.
Pages
