Az egyháztörténeti ismeretek nem csak kognitív szempontból fontosak, hanem hozzájárulhatnak a református identitás, az öntudatos kálvinizmus kialakulásához, megerősödéséhez. Nem lehet beszélni kálvinista öntudatról, identitásról, amennyiben nem ismerjük annak eredetét, gyökereit, hazánkban való meghonosodását. A Protestáns egyháztörténet tárgy célja megismertetni a hallgatókkal a Reformáció erdélyi eseményeit, az Erdélyi Református Egyház kialakulásának körülményeit, illetve annak 16–17. századi történetét.
Istoria bisericii
A kurzus célja a teológiai és egyházi latin nyelvhasználat megismerése és elsajátítása. A nyelvtani ismeretek mellett a kurzus történeti, művészettörténeti és teológiai szövegek segítségével szemlélteti a latin kifejezésmódot és gondolkodási formát.
A modern egyháztörténet az Erdélyi Református Egyház 20 századi történetét mutatja be. A racionalizmus, majd a liberális teológia után az egyház vezetősége felismerte, hogy vissza kell térni a reformátori teológia alapjaihoz. Ennek a korszaknak a jelenetős eseményei közé tartozik a kolozsvári teológia megalapítása, a belmisszió elindítása, a nőszövetségi, ifjúsági munka megszervezése.
Scopul materiei este de a prezenta evenimentele cruciale din istoria bisericii al secolului XIX-lea şi al secolului al XX-lea. Acest curs se concentrează asupra curentelor teologice protestante şi asupra evenimentelor cele mai importante desfăşurate în cadrul bisericii protestante. Cursul prezintă curente teologice care au avut efecte generale asupra bisericile protestante.
Scopul materiei este de a prezenta evenimentele cruciale a perioadei imediat următoare reformei religioase. Printre acestea amintim contrareforma, reacţia marilor suverani ai europei la evenimentele reformei religioase, prezentarea marilor curente teologice protestante, precum şi prezentarea cronologică şi ideologică a perioadei iluministe.
Scopul cursului este de a prezenta personalităţile de marcă şi evenimentele cruciale a reformei religioase. Prin intermediul prezentării biografiei lui Martin Luther, Jean Calven şi Urlich Zwingli cunoaştem procesul formării convingerilor teologice a reformatorilor, iar prin cunoaşterea acestor convingeri religioase ajungem la cunoaşterea procesului de formare a convingerilor teologice caracteristice bisericilor protestante.
De-alungul cursurilor cunoaştem istoria bisericii perioadei renascentiste precum şi cu istoria diferitelor tendinţe de pregătire a reformei religioase, punăndu-se accent pe evenimentele care ocnfirmă necesitatea reformei în sânul bisericii. Prin prezentarea mişcărilor prereformatoare cunoaştem aspectele reformei ecclesiastice.
Istoria bisericilor în cinquecento este caracterizat de stabilitatea structurilor interne şi instituţionalizare a istoriei bisericilor. Această materie aduce detalii referitoare la cele mai importante evenimente a acestei perioade: năzuinţele în vederea modernizării interne a bisericii, lupta pentru independenţă a bisericii, tratează tendinţele teologice dominante al perioadei precum şi marile crize a bisericii creştine occidentale.
Acest capitol urmăreşte istoria bisericii de la formarea învăţăturii bisericii creştine, până la anul 1000. Scopul ei este de a prezenta formarea învăţăturii bisericii creştine, primele sorginţi a formării creştinismului occidental, precum şi activitatea misionară desfăşurată între popoarele păgâne de către primii creştini ai bisericii occidentale. Un rol deosebit este acordat şi renascentismului carolingian şi a formării Imperiului German, prezenţa lor fiind cardială în naşterea culturii şi civilizaţie occidentale.
Pages
