|
jún 15 |
Tensiunea dintre „astăzi deja vei fi cu mine” şi „va învia în ziua cel de urmă”. Mântuire universală (Origen), sau existenţa şi dualitatea iadului şi a reprobării. |
|
jún 15 |
Împărăţia divină în tensiunea dintre „deja” şi „încă nu”; disputa despre nemurirea sufletului şi relevanţa acesteia în teologia creştină |
|
jún 15 |
Calităţile şi însuşirile bisericii. Biserica vizibilă şi cea invizibilă, biserica şi statul, relaţia dintre biserica creştină şi religiile mari ale lumii (Hans Küng). |
|
jún 15 |
Pneumatologie: persoana şi opera Sfântului Duh. Forţă sau persoană? Realitatea transpersonală |
|
jún 15 |
Cina Domnului: transsubstantiatio, consubstantiatio, memorialism. |
|
jún 15 |
Definirea sacramentelor: accedit verbum ad elementum et fit sacramentum. Semnificaţiile botezului. Problema botezului copiilor şi a adulţilor. |
|
jún 15 |
Problema predestinaţiei în arminianism, în teologia lui Karl Barth. Teza lui Max Weber despre efectul economic al doctrinei despre predestinaţie. |
|
jún 15 |
Înţelesurile de bază ale predestinaţiei: prelungirea raţională a principiului „sola gratia”, excluderea sinergismului din punct de vedere soteriologic, dar nu şi moral; protecţie împotriva „egoismului salvific” şi a fricii de pierdere a mântuirii. |
|
jún 15 |
Natura şi valabilitatea mântuirii în Christos: deificare, îndreptăţire, existenţă autentică, eliberare politică, libertate spirituală. |
|
jún 15 |
Semnificaţia crucificării şi morţii lui Christos: sacrificiu, victorie, iertare, exemplu moral. |
|
jún 15 |
Glorificarea lui Christos: reînvierea şi ascensiunea. Cele trei oficii ale lui Christos. |
|
jún 15 |
Incarnaţia, natura divină şi umană a lui Christos, disputa ariană, şcolile Alexandriei şi Antiochiei; aşa-zisa doctrină de „communicatio idiomatum” şi interpretarea ei în tradiţiile lutheriene şi calviniene/bullingeriene |
|
jún 15 |
Despre voinţa liberă şi servilă. „Simul iustus et peccator”. Disputele dintre Augustin şi Pelagiu, Luther şi Erasmus, precum şi Barth şi Brunner (Natur und Gnade – Nein!); meritul uman şi harul divin |
|
jún 15 |
Omul păcătos; peccatum originale et actuale. |
|
jún 15 |
Omul creat. Doctrina despre „imago dei” şi limitele ei. |
|
jún 15 |
Omul – rezultatul creaţiei şi/sau evoluţiei? |
|
jún 15 |
Unde malum? – problema răului (Irenaeus, Augustinus, Barth); miracolul şi legea naturii |
|
jún 15 |
Conţinutul doctrinei Facerii, modelurile creaţiei, prezenţa lui Dumnezeu în lume; Dumnezeu ca Tată: providenţa (creatio continua, conservatio, gubernatio). |
|
jún 15 |
Definirea doctrinei trinitariene şi bazele ei biblice; idei antitrinitariene: Arie, Michael Servet; relevanţa practică; analogii; disputa „Filioque”. |
|
jún 15 |
Atributele divine: Dumnezeu ca agape; aseitas, immutabilitas, infinitas, omnipotentia, omnipraesentia; problema suferinţei divine şi a theopaschismului; problema ateismului |
|
jún 15 |
Relaţia dintre credinţă şi intelect; viziunea lui Thomas de Aquino şi Luther; incredulitatea şi feţele ei |
|
jún 15 |
Noţiunea credinţei. Credinţa ca cunoaştere şi încredere |
|
jún 15 |
Unitatea celor două testamente; principiul Sola Scriptura; relevanţa şi limitele criticii biblice |
|
jún 15 |
Cele trei forme ale Cuvântului (Persoana Fiului Divin): cuvântul scris, cuvântul propăvăduit şi cuvântul semnalat (sacrament); principiile reformatorice ale interpretării Scripturii |
|
jún 15 |
Realităţi considerate a fi sursele revelaţiei: Scriptura, mintea (deism, raţionalism), tradiţie (o singură sursă sau două?), experienţa religioasă (existenţialism, critica lui Feuerbach). |
|
jún 15 |
Noţiunea revelaţiei, Deus absconditus – Deus revelatus, revelatio generalis, revelatio specialis, revelaţie continuă sau încheiată. |
|
jún 15 |
Natura limbajului teologic: analogia, metafora, acomodaţia. |
|
jún 15 |
Conceptul dogmaticii şi conţinutul ei; confesiune şi dogmă; relaţia dogmaticii cu celelalte discipline teologice: producţie şi reproducţie; descrie mai mult şi prescrie mai puţin |
|
jún 15 |
Bibliografia la sfârşitul lucrării. Anexele şi rostul lor. Cuprinsul. Sfaturi pentru editarea şi corectarea versiunii finale ale lucrării. Rostul „ochiului extern” – cererea de ajutor de la colegi pentru a verifica claritatea şi consecvenţa textului. |
|
jún 15 |
Folosirea diacriticelor, transcrierea numelor şi cuvintelor din alte limbi (de ex. hebraica, greaca etc.), prescurtări, accente etc. |