Introducere în Vechiul Testament IV

Cursul are un dublu obiectiv: pe de o parte, oferă o prezentare de ansamblu a literaturii profetice veterotestamentare (Profeții Posteriori), iar pe de altă parte, schițează în paralel istoria așa-numitei perioade a regatului divizat (sec. X–V î.Hr.). Cele două tematici se desfășoară în paralel, cărțile profetice fiind abordate în corelație cu epoca istorică la care se raportează.După prezentarea generală a fenomenului profetismului în Orientul Apropiat antic, sunt examinate dimensiunile de conținut, istorico-literare și teologice ale fiecărei cărți profetice în parte.Prin parcurgerea istoriei regatului divizat, studentul va dobândi cunoașterea principalelor evenimente ale secolului X–VI î.Hr., reflectate în textele biblice și extrabiblie, precum și în descoperirile arheologice. Cunoștințele istorice contribuie la înțelegerea mesajului profețiilor.

Competențe

Competențe specifice

Competența specifică a studentului constă în capacitatea de a interpreta literatura profetică veterotestamentară ca parte constitutivă a moștenirii religioase și literare a Israelului antic, plasând-o în contextul său istoric și teologic. În acest cadru, studentul cunoaște istoria formării cărților ce alcătuiesc colecția canonică a „profeților posteriori", particularitățile lor generice și literare, precum și principalele motive teologice. Este capabil să evalueze trăsăturile profetismului veterotestamentar în orizontul mai larg al istoriei religiilor din Orientul Apropiat antic și să le pună în paralel cu sursele non-biblice contemporane. Totodată, studentul este informat cu privire la procesele politice și istoria religioasă din epoca regatului divizat (sec. X–VI î.Hr.) și este capabil să valorifice aceste cunoștințe istorice în slujba înțelegerii predicii profetice. Gestionează în mod conștient tensiunile dintre tradițiile exegetice și hermeneutice și își formează o abordare personală, metodologic fundamentată, prin care poate transmite în mod autentic mesajul textelor profetice în practica pastorală.

Cunoștințe

Studentul cunoaște fenomenul profetismului veterotestamentar în contextul istoriei religiilor din Orientul Apropiat antic și este capabil să îl situeze în raport cu sursele paralele din Orientul Apropiat (textele de la Mari, profețiile asiriene). Cunoaște cărțile ce alcătuiesc colecția canonică a „profeților posteriori", istoria lor de formare, straturile redacționale și genurile literare specifice (lamentație, proclamare a judecății, promisiune de mântuire, viziune, narațiune profetică). Este informat cu privire la principalele evenimente politice și de istorie religioasă ale epocii regatului divizat (sec. X–V î.Hr.), care constituie contextul nemijlocit al predicii profetice. Cunoaște straturile mesajului literal și simbolic ale cărților profetice și înțelege modul în care aceste straturi se corelează cu procesul de formare al cărților.

Aptitudini

Studentul este capabil să situeze un fragment profetic dat în contextul său istoric și canonic, să identifice straturile textului și să interpreteze mesajul său teologic. Este capabil să compare caracteristicile profetismului veterotestamentar cu fenomenele paralele din Orientul Apropiat antic și, pe baza acestei comparații, să evalueze nuanțat specificul profetismului biblic. Este capabil să integreze mesajul textelor profetice în practica pastorală (predicare, oră biblică parohială, cateheză de confirmare) într-un mod contextual și interpretativ.

Responsabilitate și autonomie

Studentul este capabil să realizeze în mod independent o analiză istorico-literară a unui fragment profetic și gestionează în mod conștient tensiunile dintre abordările exegetice (istorico-critică, canonică, orientată spre receptare). Este capabil să formuleze o poziție hermeneutică proprie și să o susțină argumentat atât în context academic, cât și în cel parohial. Aplică în mod responsabil principiul analogiei dintre mesajul „atunci și acolo" și interpretarea „aici și acum": recunoaște distanța temporală a textelor profetice, dar este capabil să desprindă din ele concluzii teologice valabile pentru propria epocă, fără a neglija contextul originar.

Structura cursului

Distribuția fondului de timp

Număr de ore pe săptămână Curs Seminar Practică
2 ore/săptămână 1 1 0
28 ore/semestru 14 14 0
Studiu individual Ore/sem
Timpul total estimat 94
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 40
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 20
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii și eseuri 6
Tutoriat 0
Total studiu individual 66

Examinare

Studentul trebuie să citească literatura aferentă temelor abordate în mod sistematic, participarea lui în discuții fiind un element care se va lua în calcul la nota finală obținută. Nota finală se compune din activitatea în cadrul cursurilor, înmânarea în timp a unor referate scurte și participarea cu succes la cele trei verificări scurte în formă de test scris pe parcursul cursurilor.

Bibliografie

Carte

Colecție de studii