Îmbogățirea cunoștințelor morfologice și analiză morfologică (texte: Noul Testament, Septuaginta). Îmbogățirea vocabularului. A face cunoștință cu noțiuni teologice fundamentale.
Lista de cursuri
|
Papp György · Cred 3 · Sem 3 · Őszi BB73 · Limba greacă III |
Papp György · Cred 3 · Sem 4 · Tavaszi BB74 · Limba greacă IV Îmbogățirea cunoștințelor privind conjugația verbelor atematice, analiza morfologică și sintactică asupra textelor din Noul Testament și Septuaginta. Îmbogățirea vocabularului și îmbogățirea cunoștințelor privind termenile teologice. Însușirea cunoștințelor sintactice de bază și exersarea traducerii. |
|
Kállay Dezső · Cred 4 · Sem 6 · Tavaszi Cursul familiarizează studenții cu metodologia modernă a exegezei Noului Testament, incluzând utilizarea edițiilor critice (în special Nestle–Aland Novum Testamentum Graece) și interpretarea tradiției manuscrise și a aparatului critic. Studenții dobândesc abilități de analiză lingvistică, literară, istorică și teologică, folosind atât instrumente digitale, cât și metode tradiționale de studiu biblic, punând accent pe gândirea critică și competențele practice de analiză. |
Éles Éva · Cred 5 · Sem 7 · Őszi Scopul cursului este de a introduce studenții în Cartea Apocalipsei prin investigarea complexă a unor texte concrete. Deoarece evenimentele care au loc la sfârșitul timpului, simultan în plan pământesc și ceresc, pun la încercare limitele înțelegerii umane, modul de viziune și de reprezentare, precum și limbajul apocalipticii sunt deosebite chiar și în cadrul discursului biblic. |
|
Éles Éva · Cred 5 · Sem 8 · Tavaszi Acest curs analizează în detaliu capitolele 14 și 15 din Evanghelia după Marcu. Cursurile vor clarifica aspecte introductive ale Evangheliei după Marcu, vor explora caracteristicile interpretării narativei patimilor Domnului și vor analiza în detaliu fiecare pasaj, folosind metode exegetice cunoscute. Analiza va compara în mod special narațiunile patimilor din Evangheliile după Matei, Luca și Ioan, evidențiind asemănările și diferențele. |
Kolumbán Vilmos József · Cred 3 · Sem 1 · Őszi Această perioadă urmărește istoria Bisericii creștine de la întemeierea ei până la încheierea celui de-al patrulea Sinod Ecumenic. Scopul disciplinei este de a prezenta acele evenimente prin care s-a cristalizat învățătura Bisericii și unitatea ei organizatorică. Totodată, este prezentată și epoca persecuțiilor creștinilor, cu acele trăsături caracteristice prin care Biserica a reușit să supraviețuiască într-un mediu ostil. |
|
Kolumbán Vilmos József · Cred 3 · Sem 2 · Tavaszi Acest curs urmărește istoria Bisericii de la începuturile formării doctrinei Bisericii creștine până la sfârșitul primului mileniu. Obiectivul disciplinei este prezentarea formării doctrinei Bisericii, a primelor germeni ai constituirii creștinătății occidentale, precum și a misiunii desfășurate în rândul popoarelor păgâne. |
Kolumbán Vilmos József · Cred 3 · Sem 3 · Őszi Istoria bisericească a Evului Mediu clasic reprezintă epoca unei Biserici consolidate și instituționalizate. Disciplina prezintă evenimentele importante ale acestei perioade: eforturile de înnoire a Bisericii, cucerirea independenței, curentul teologic definitoriu al epocii, precum și marile crize ale Bisericii occidentale. |
|
Kolumbán Vilmos József · Cred 3 · Sem 4 · Tavaszi În cadrul cursurilor facem cunoștință cu istoria Bisericii din epoca Renașterii, precum și cu istoria mișcărilor prereformatoare, evidențiind acele evenimente care justificau înnoirea Bisericii. Prin prezentarea mișcărilor prereformatoare dobândim o perspectivă asupra diverselor aspecte ale înnoirii Bisericii. |
Kolumbán Vilmos József · Cred 3 · Sem 5 · Őszi Scopul cursului este de a prezenta personalităţile de marcă şi evenimentele cruciale a reformei religioase. Prin intermediul prezentării biografiei lui Martin Luther, Jean Calven şi Urlich Zwingli cunoaştem procesul formării convingerilor teologice a reformatorilor, iar prin cunoaşterea acestor convingeri religioase ajungem la cunoaşterea procesului de formare a convingerilor teologice caracteristice bisericilor protestante. |
|
Kolumbán Vilmos József · Cred 4 · Sem 6 · Tavaszi Scopul disciplinei este de a prezenta evenimentele semnificative ale perioadei de după Reformă. Printre acestea se numără Contrareforma, răspunsul suveranilor europeni la Reformă, prezentarea curentelor teologice protestante, precum și analiza curentelor și cronologiei Iluminismului. |
Kolumbán Vilmos József · Cred 3 · Sem 7 · Őszi Scopul disciplinei este de a prezenta cele mai semnificative evenimente ale istoriei universale a Bisericii din secolele XIX–XX. Cursul se limitează în primul rând la prezentarea curentelor teologice protestante și a evenimentelor de mai mare importanță. Sunt prezentate acele curente teologice care au influențat la nivel global Bisericile protestante. |
|
Ősz Sándor Előd · Cred 4 · Sem 5 · Őszi Cunoștințele de istorie bisericească – pe lângă importanța lor cognitivă – contribuie la consolidarea identității reformate. Nu se poate vorbi despre conștiință și identitate reformată fără a cunoaște originile și rădăcinile acestei comunități. |
Ősz Sándor Előd · Cred 3 · Sem 6 · Tavaszi Cunoștințele de istorie bisericească – pe lângă importanța lor cognitivă deosebită – contribuie la consolidarea identității reformate. Nu se poate vorbi despre conștiință și identitate reformată fără a cunoaște originile și rădăcinile acestei comunități. |
|
Ősz Sándor Előd · Cred 3 · Sem 7 · Őszi Cunoștințele de istorie bisericească – pe lângă importanța lor cognitivă – contribuie la consolidarea identității reformate. Nu se poate vorbi despre conștiință și identitate reformată fără a cunoaște originile și rădăcinile acestei comunități. |
Kovács Sándor · Cred 3 · Sem 5 | 7 · Őszi BH10U · Istoria Bisericii Unitariene III Cursul cercetează istoria Bisericii Unitariene din Transilvania în secolul al XX-lea, în cadrul a trei regimuri politice: perioada existenței minoritare interbelice, cel de-al Doilea Război Mondial și deceniile dictaturii comuniste (1918–1989). Prin analiza critică a surselor, interpretăm strategiile instituționale de supraviețuire ale Bisericii, deciziile preoților și ale conducerii ecleziale, precum și dinamica schimbătoare a relației stat–Biserică. |
|
Kovács Sándor · Cred 4 · Sem 6 | 8 · Tavaszi BH11U · Istoria Bisericii Unitariene IV Cunoaşterea curentelor teologice protestante engleze şi americane. Descoperirea procesului teologic, care a condus la formarea bisericii unitariene din Anglia şi Statele Unite ale Americii. Cunoaşterea marilor personalităţi ale unitarianismului englez şi american. Prezentarea lucrărilor, doctrinelor şi ideilor dogmatice cruciale ale acestora. Cunoaşterea textelor teologice din sec. 18-20.; cunoaşterea teologiei unitariene engleze şi americane din sec. |
Ősz Sándor Előd · Cred 1 · Sem 2 · Tavaszi BH31 · Limba latină I Scopul cursului este cunoașterea și însușirea terminologiei latine teologice și ecleziastice. Pe lângă cunoștințele gramaticale, cursul ilustrează modul de exprimare în limba latină prin intermediul unor texte istorice, de istoria artei și teologice. „Limba maternă teologică” a Bisericii Apusene a fost latina timp de 17 secole, iar fără cunoașterea acestei limbi, gândirea teologică este mai dificil de înțeles. |
|
Ősz Sándor Előd · Cred 2 · Sem 3 · Őszi BH32 · Limba latină II Scopul cursului este cunoașterea și însușirea terminologiei latine teologice și ecleziastice. Pe lângă cunoștințele gramaticale, cursul ilustrează modul de exprimare în limba latină prin intermediul unor texte istorice, de istoria artei și teologice. „Limba maternă teologică” a Bisericii Apusene a fost latina timp de 17 secole, iar fără cunoașterea acestei limbi, gândirea teologică este mai dificil de înțeles. |
Ősz Sándor Előd · Cred 1 · Sem 4 · Tavaszi BH33 · Limba latină III Scopul cursului este cunoașterea și însușirea terminologiei latine teologice și ecleziastice. Pe lângă cunoștințele gramaticale, cursul ilustrează modul de exprimare în limba latină prin intermediul unor texte istorice, de istoria artei și teologice. „Limba maternă teologică” a Bisericii Apusene a fost latina timp de 17 secole, iar fără cunoașterea acestei limbi, gândirea teologică este mai dificil de înțeles. |