Metodologia Exegezei Noului Testament prezintă acele etape care ne ajută să ne apropiem de sensul textelor Noului Testament. Aceasta enumeră acele mijloace specifice fără de care lucrările parțiale, care sunt menite să ne ajute în procesul de înțelegere, nu pot fi realizate: cele mai de încredere documente privind textul original și mijloacele necesare pentru înțelegerea acestuia precum dicționarele, enciclopediile, gramatica, comentariile, monografiile și studiile.
Lista de cursuri
|
Kállay Dezső · Cred 4 · Sem 6 · Tavaszi |
Adorjáni Zoltán · Cred 5 · Sem 7 · Őszi BB91 · Exegeza Noului Testament I „Caută să te înfățișezi înaintea lui Dumnezeu ca un om încercat, ca un lucrător care n-are de ce să-i fie rușine, și care împarte drept Cuvântul adevărului..” 2Tim 2:15 Țelul cursului: a prezenta, cum se pot aplica cunostințele metodologice deja însușite de către student în exegeza Noului Testament. |
|
Adorjáni Zoltán · Cred 4 · Sem 8 · Tavaszi BB92 · Exegeza Noului Testament II „Caută să te înfățișezi înaintea lui Dumnezeu ca un om încercat, ca un lucrător care n’are de ce să-i fie rușine, și care împarte drept Cuvântul adevărului.” 2 Timotei 2,15 Țelul disciplinei Exegeza Noului Testament II: aplicarea metodelor de exegeză deja însușite. |
Kolumbán Vilmos József · Cred 3 · Sem 1 · Őszi Această perioadă tratează istoria bisericilor începând cu perioada formării bisericii creştine până la încheierea marilor dezbateri privind Sfânta Treime. Scopul materiei este prezentarea acelor evenimente cruciale prin intermediul cărora se cristalizează discursul oficial al bisercii creştine şi unitatea sa organizaţională. |
|
Kolumbán Vilmos József · Cred 3 · Sem 2 · Tavaszi Acest capitol urmăreşte istoria bisericii de la formarea învăţăturii bisericii creştine, până la anul 1000. Scopul ei este de a prezenta formarea învăţăturii bisericii creştine, primele sorginţi a formării creştinismului occidental, precum şi activitatea misionară desfăşurată între popoarele păgâne de către primii creştini ai bisericii occidentale. |
Kolumbán Vilmos József · Cred 2 · Sem 3 · Őszi Istoria bisericilor în cinquecento este caracterizat de stabilitatea structurilor interne şi instituţionalizare a istoriei bisericilor. Această materie aduce detalii referitoare la cele mai importante evenimente a acestei perioade: năzuinţele în vederea modernizării interne a bisericii, lupta pentru independenţă a bisericii, tratează tendinţele teologice dominante al perioadei precum şi marile crize a bisericii creştine occidentale. |
|
Kolumbán Vilmos József · Cred 3 · Sem 4 · Tavaszi De-alungul cursurilor cunoaştem istoria bisericii perioadei renascentiste precum şi cu istoria diferitelor tendinţe de pregătire a reformei religioase, punăndu-se accent pe evenimentele care ocnfirmă necesitatea reformei în sânul bisericii. Prin prezentarea mişcărilor prereformatoare cunoaştem aspectele reformei ecclesiastice. |
Kolumbán Vilmos József · Cred 3 · Sem 5 · Őszi Scopul cursului este de a prezenta personalităţile de marcă şi evenimentele cruciale a reformei religioase. Prin intermediul prezentării biografiei lui Martin Luther, Jean Calven şi Urlich Zwingli cunoaştem procesul formării convingerilor teologice a reformatorilor, iar prin cunoaşterea acestor convingeri religioase ajungem la cunoaşterea procesului de formare a convingerilor teologice caracteristice bisericilor protestante. |
|
Kolumbán Vilmos József · Cred 4 · Sem 6 · Tavaszi Scopul materiei este de a prezenta evenimentele cruciale a perioadei imediat următoare reformei religioase. Printre acestea amintim contrareforma, reacţia marilor suverani ai europei la evenimentele reformei religioase, prezentarea marilor curente teologice protestante, precum şi prezentarea cronologică şi ideologică a perioadei iluministe. |
Kolumbán Vilmos József · Cred 4 · Sem 7 · Őszi Scopul materiei este de a prezenta evenimentele cruciale din istoria bisericii al secolului XIX-lea şi al secolului al XX-lea. Acest curs se concentrează asupra curentelor teologice protestante şi asupra evenimentelor cele mai importante desfăşurate în cadrul bisericii protestante. Cursul prezintă curente teologice care au avut efecte generale asupra bisericile protestante. |
|
Buzogány Dezső · Cred 4 · Sem 5 · Őszi Az egyháztörténeti ismeretek nem csak kognitív szempontból fontosak, hanem hozzájárulhatnak a református identitás, az öntudatos kálvinizmus kialakulásához, megerősödéséhez. Nem lehet beszélni kálvinista öntudatról, identitásról, amennyiben nem ismerjük annak eredetét, gyökereit, hazánkban való meghonosodását. A Protestáns egyháztörténet tárgy célja megismertetni a hallgatókkal a Reformáció erdélyi eseményeit, az Erdélyi Református Egyház kialakulásának körülményeit, illetve annak 16–17. századi történetét. |
Buzogány Dezső · Cred 4 · Sem 6 · Tavaszi A Protestáns egyháztörténet II tárgy célja megismertetni a hallgatókkal a Reformáció erdélyi eseményeit, az Erdélyi Református Egyház 17. századi történetét. Az ismeretátadás mellett célunk megismertetni a diákokkal a rendelkezésre álló történeti forrásokat, bibliográfiát, illetve az egyháztörténeti kutatás módszereit. |
|
Buzogány Dezső · Cred 2 · Sem 2 · Tavaszi BH31 · Limba latină I Cursul introduce în limba latină in general, în modului său de expunere, precum şi în mentalitatea latină prin fragmente de texte istorice, de istoria artei şi teologice. Însuşirea avansată a gramaticii limbii latine, precum şi a sensului noţiunilor de bază latine din domeniul teologiei şi istoriei îi vor permite studentului ca acesta să se familiarizeze cu terminologia creștinismului clasic. |
Buzogány Dezső · Cred 2 · Sem 3 · Őszi BH32 · Limba latină II Cursul introduce în limba latină in general, în modului său de expunere, precum şi în mentalitatea latină prin fragmente de texte istorice, de istoria artei şi teologice. Însuşirea avansată a gramaticii limbii latine, precum şi a sensului noţiunilor de bază latine din domeniul teologiei şi istoriei îi vor permite studentului ca acesta să se familiarizeze cu terminologia creștinismului clasic. |
|
Kovács Sándor · Cred 3 · Sem 1 · Őszi BH51 · Istoria religiilor I Studiul istoriei religiilor este parte componentă în învăţămîntul teologic de pretudindeni. Scopul cursului este mai buna înţelegere a specificului diferitelor religii şi lărgirea orizontului cultural al studneţilor. |
Kovács Sándor · Cred 3 · Sem 2 · Tavaszi BH52 · Istoria religiilor II Scopul cursului este mai buna înţelegere a specificului diferitelor religii şi lărgirea orizontului cultural al studenţilor. În acest scop cursurile expun o formă simplă a religiilor, nu ne ocupăm cu analiza nesfîrşitelor discuţii dintre cercetători, ci în spiritul respectului pentru adevăr – căci numai aşa pot fi eliminate foarte multe dintre vechile învinuiri – nu negăm valoarea altor religii, care au dat suport sufletesc credincioşilor timp de veacuri şi milenii. |
|
Kovács Sándor · Cred 3 · Sem 5 · Őszi BN61 · Istoria culturii maghiare Scopul cursului: Conştientizarea interferenţelor privind fenomenele culturale dominante într-o epocă sau alta. Dobândirea cunoştinţelor mai vaste din domeniul literaturii, muzicii, artelor plastice şi al arhitecturii. |
Kató Szabolcs Ferencz · Cred 1 · Sem 5 · Őszi BN71 · Metodologia cercetării Metodologia cercetării este o disciplină ajutătoare din mai multe puncte de vedere. În primul rând are menirea să abiliteze studentul în a putea cerceta, organiza, analiza şi sintetiza materialul de studiu în scopul producerii lucrărilor ştiinţifice, inclusiv lucrări de seminar, lucrări de licenţă, articole de specialitate, precum şi teze de masterat sau doctorat. |
|
Czire Szabolcs · Cred 2 · Sem 6 · Tavaszi Obiectivul cursului este trecerea în revistă a literaturii sociologice referitoare la fenomele religioase, în urma căreia studenţii vor face cunoştinţă cu principalele teme, noţiunile de bază, teoriile şi metodele de cercetare ale sociologiei religiilor. Cursul include şi prezentarea unor studii şi dezbaterea acestora de către studenţi. |
Somfalvi Edit · Cred 2 · Sem 1 · Őszi BP01 · Practică de specialitate I Practică de autocunoaștere și de cunoaștere eclesiastică. Studenții, în cadrul practicii de specialitate, participă la discuții interactive de dezvoltatare a autocunoașterii și al identității studentului de teologie protestantă. Aceste conversații se desfășoară în modelul interacțional tematic. Lângă colocviile de autocunoaștere, studenții participă la vizite regulate la diferite parohi reformate din Cluj. |