Filozofie antică
Scopul disciplinei este familiarizarea studenților cu principalele curente ale filosofiei antice și cu gânditorii săi reprezentativi, precum și evidențierea modului în care acestea au influențat cultura europeană, gândirea creștină și teologia. Cursul facilitează o cunoaștere directă a surselor filosofice prin analiza de citate și fragmente de texte și urmărește procesul istoric prin care conceptele filosofice au fost integrate în teologie.
Competențe
Cunoștințe
Studentul:
cunoaște principalele curente și reprezentanți ai filosofiei antice;
înțelege conceptele fundamentale ale filosofiei presocratice, clasice și elenistice;
recunoaște influența gândirii filosofice antice asupra teologiei creștine;
are o imagine de ansamblu asupra punctelor de întâlnire istorice dintre filosofie și creștinism.
Aptitudini
Studentul:
este capabil să interpreteze texte filosofice;
compară diferite curente filosofice;
argumentează logic în probleme filosofice și teologice;
stabilește conexiuni între concepte filosofice și teologice.
Responsabilitate și autonomie
Studentul:
este capabil să analizeze în mod autonom principalele învățături ale curentelor filosofice antice;
adoptă o atitudine critică față de diferitele poziții filosofice;
manifestă deschidere față de dialogul filosofico-teologic;
aplică în mod conștient cunoștințele dobândite în studiile sale.
Structura cursului
Distribuția fondului de timp
| Număr de ore pe săptămână | Curs | Seminar | Practică | |
|---|---|---|---|---|
| 2 ore/săptămână | 1 | 1 | 0 | |
| 28 ore/semestru | 14 | 14 | 0 | |
| Studiu individual | Ore/sem | |||
|---|---|---|---|---|
| Timpul total estimat | 103 | |||
| Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe | 50 | |||
| Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren | 15 | |||
| Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii și eseuri | 8 | |||
| Tutoriat | 2 | |||
| Total studiu individual | 75 | |||
Examinare
Cerințele pentru examen și promovarea disciplinei
Disciplina constă dintr-un curs (prelegere) și un seminar săptămânal. Pe parcursul semestrului, studenții susțin o prezentare de seminar pe o temă desemnată, care constituie baza lucrării scrise ce trebuie predată în sesiunea de examene.
1. Prezentare de seminar (PPT)
Studentul susține, în cadrul seminarului, o prezentare individuală pe una dintre temele incluse în tematica cursului, pe baza bibliografiei și a surselor indicate.
Cerințe formale:
10–12 diapozitive
structură clară (introducere – dezvoltare – concluzii)
indicarea obligatorie a surselor bibliografice
Criterii de evaluare:
fundamentare teoretică și teologică
utilizarea adecvată a surselor
coerența și logica argumentării
modul de prezentare și respectarea timpului alocat
2. Lucrare scrisă
La sfârșitul semestrului, studentul predă o lucrare scrisă, dezvoltată pe baza prezentării de seminar și completată cu referințe bibliografice.
Dimensiune:
5–7 pagini (text principal)
pagina de titlu și bibliografia nu se includ în numărul de pagini
Cerințe:
text continuu, de nivel științific
utilizarea corectă a sistemului de citare
analiză proprie și formularea concluziilor
corectitudine formală și lingvistică
Lucrarea trebuie încărcată pe platforma Google Classroom până în ultima zi a cursului, ora 23:59.
Lucrarea nepredată la termen se notează cu 1 (insuficient).
3. Examen oral
În sesiunea de examene, studenții susțin un examen oral din tematica disciplinei, pe baza bibliografiei indicate. Examenul evaluează cunoașterea de ansamblu a materiei, claritatea conceptuală și înțelegerea relațiilor dintre concepte.
4. Sistemul de evaluare
Nota finală se compune după cum urmează:
Prezentare de seminar (PPT): 30%
Lucrare scrisă: 30%
Examen oral: 40%
Pentru lucrarea scrisă și examenul oral este obligatorie obținerea notei minime de 5 (promovat). În caz de nepromovare, studentul are dreptul la reexaminare conform regulamentului universitar.
Bibliografie
Carte
- (2010): Ókori görög gondolkodók. Filozófiai bevezetés a teológia tanulmányozásához. Cluj-Napoca: Kolozsvári Protestáns Teológiai Intézet, pp. 251