Practică liturgică și omiletică II
Practica este alcătuită din trei activități: exercițiu de integrare a cunoștințelor, însușirea predicilor de legație, prelucrarea experiențelor de legație și reflecția teologică.
1. Exercițiu de integrare a cunoștințelor. Începe procesul al cărui obiectiv principal este ca studenții să vadă posibilitățile de utilizare practică a cunoștințelor teologice dobândite. Scopul este, așadar, formarea capacității de integrare.
Dorim să atingem acest obiectiv prin exerciții de natura celor care conduc de la analiza unei predici alese de studenți până la identificarea posibilităților de aplicare a cunoștințelor dobândite până în prezent (deocamdată doar din semestrul I–III). Acestea sunt, în primul rând, exerciții de analiză a predicilor, în cadrul cărora trebuie căutate ilustrații din istoria bisericii, din literatura frumoasă, din artele plastice, din muzică sau din viață pentru ideile biblice, precum și cântări care se află într-o înrudire de idei cu temele din textul biblic. Exercițiul include și interpretarea lingvistică a textului predicii (textul original, mai multe traduceri), formularea câtorva gânduri de meditație într-o manieră accesibilă, precum și cântărirea acestora în sistemul mărturisirilor noastre de credință.
2. Înainte de legațiile de Paști și Rusalii, pentru a conștientiza că predicatorul nu poate rămâne un subiect neutru nici cu ocazia serviciilor de legație (chiar și atunci când slujba se desfășoară cu predica altui predicator), oferim posibilitatea ca fiecare să învețe să însușească predica altcuiva. Dorim să atingem acest obiectiv astfel încât studenții (în grupuri de 4-5) să primească o predică scurtă sub formă de concept (o schiță mai detaliată), pe care fiecare o dezvoltă în mod individual, fie prin ilustrații, fie transformând textul scris în limbaj vorbit. Aceasta din urmă se poate realiza prin explicații interpretative, ilustrații etc. Conținutul de bază al textului nu poate fi modificat. Predicile mai reușite astfel rezultate, după discutare și eventuale corecturi stilistice, pot fi rostite și în legație.
3. Activitate complementară. Prelucrarea experiențelor și trăirilor din legație, reflecția teologică.
Competențe
Cunoștințe
Studentul:
- cunoaște principalele dimensiuni ale analizei de predică: aspecte biblico-exegetice, de istorie a efectelor, dogmatice, retorice și de comunicare;
- cunoaște regulile fundamentale ale analizei textului și ale producerii textului în relație cu forma scrisă și cea orală;
- cunoaște contextul teologic și bisericesc al slujirii de legație, inclusiv problema responsabilității predicatorului în transmiterea textului unui alt autor;
- cunoaște etapele reflecției teologice în contextul prelucrării experiențelor de legație.
Aptitudini
Studentul:
- este capabil să analizeze o predică aleasă din perspectiva mai multor dimensiuni teologice (exegetică, istorico-bisericească, dogmatică, retorică);
- este capabil să caute ilustrații literare, plastice, muzicale și din viața cotidiană și să le adapteze la lumea de idei a unei predici;
- este capabil să dezvolte în mod independent o schiță de predică sub formă de concept și să o transforme în text vorbit, păstrând integritatea conținutului de bază;
- este capabil să prelucreze experiențele de legație în cadru de grup și conform unor criterii structurate, reflectând teologic asupra acestora;
- este capabil să reacționeze constructiv la propria prestație homiletico-liturgică și la cea a altora.
Responsabilitate și autonomie
Studentul:
- efectuează în mod responsabil munca de analiză pentru integrarea cunoștințelor: conectează în mod conștient cunoștințele dobândite în diferitele discipline teologice cu interpretarea și elaborarea predicii;
- gestionează în mod responsabil rolul de predicator în transmiterea textului altcuiva: nu rămâne neutru, ci își însușește predica cu credință și conștiință teologică, tratând-o ca pe a sa proprie;
- reflectează în mod independent și responsabil asupra experiențelor sale de legație, recunoaște dimensiunile lor personale și comunitare și este pregătit pentru învățare continuă și autocorectare;
- contribuie în mod responsabil la reflecția comună în cadrul muncii de grup, primind și apreciind cu respect experiențele celorlalți.
Structura cursului
Distribuția fondului de timp
| Număr de ore pe săptămână | Curs | Seminar | Practică | |
|---|---|---|---|---|
| 2 ore/săptămână | 0 | 0 | 2 | |
| 28 ore/semestru | 0 | 0 | 28 | |
| Studiu individual | Ore/sem | |||
|---|---|---|---|---|
| Timpul total estimat | 56 | |||
| Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe | 10 | |||
| Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren | 6 | |||
| Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii și eseuri | 10 | |||
| Tutoriat | 2 | |||
| Total studiu individual | 28 | |||
Examinare
Criteriile evaluării periodice:
- analiza profunzimii de conținut a predicii în cadrul analizei de predică
- producerea textului în cadrul dezvoltării conceptului
- reflecția orală sau scrisă asupra experiențelor de legație
- participarea la activitatea de grup
Bibliografie
Colecție de studii
- (1980): Hirdesd az Igét - Igehirdetők kézikönyve. Budapesta: Magyar Református Egyház Zsinati Irodájának Sajtóosztálya, pp. 1-333